Dacă eşti la facultate cu siguranţă o să te regăseşti în rândurile de mai jos, dacă eşti încă la liceu sau în gimnaziu şi o să urmezi o facultate vei ajunge şi tu să te regăseşti în aceste rânduri, iar dacă ai trecut de perioada asta, anumite lucruri îţi vor părea cunoscute.
Cu siguranţă toată lumea are anumite aşteptări când vine vorba de facultate. Eu vă spun din proprie experienţă cum vedeam eu facultatea şi cum este de fapt.
În primul rând, mă aşteptam ca la facultate să-mi fac un grup de prieteni stabil cu care să-mi petrec timpul liber. Aici mă refer la orice înseamnă orice altă activitate ce nu implică facultatea, de exemplu să ieşim, chiar aveam impresia că ajungând la facultate o să ies în oraş prin toate cluburile şi pub-urile posibile, asta evident după ce aveam să plec din oraşul meu mic, visam la ceea ce-i spun “The big city life”. Pentru că da, mi-am dorit să plec din oraşul meu deoarece aveam impresia că ajungând în unul din marile oraşe ale României o să mi se schimbe viaţă la 180’. Ce fraieră, nu? Adică da, mi s-a schimbat viaţă, nu pot nega acest aspect, însă nu cum mă aşteptăm eu.
Aveam tot felul de prostii în cap, mă gândeam că dacă o să stau la cămin o să am o mulţime de cunoscuţi, o să avem cele mai şmechere party-uri, o să întâlnesc o mulţime de oameni de peste tot şi o să-mi fac legături cu toţi, prieteni peste prieteni. Dar realitatea e cu totul alta sau cel puţin aşa e la mine. Cum e viaţa de cămin în realitate? Nu-i aşa grozavă pe cât mi-o imaginasem eu. Dacă nu eşti o persoană sociabilă şi nu eşti dispus să-ţi împărţi spaţiul personal cu alte 2-3 sau chiar 4 persoane în anumite cazuri, atunci nu-i tocmai frumos la cămin. De ce? Pentru că într-o cameră de cămin, destul de modestă aş putea spune, trebuie să-ţi desfăşori toate activităţile zilnice, de la simplu dormit, la gătit, la învăţat, oricum aţi prins ideea. Să nu mai vorbesc de baia la comun, eu încă am reţineri când vine vorba de mers la toaletă, de multe ori mi se întâmplă să rămân şocată de modul în care unii folosesc baia. Şi sunt foarte serioasă, unii chiar au nevoie de manual de instrucţiuni.
În al doilea rând, speram să mă descurc singură, să-mi iau un job şi să nu mai depind de părinţi.
Mă gândeam cât de bine poate să fie ştiind că lucrezi şi îţi câştigi singur banii, independenţă într-un cuvânt. Din nou realitatea e cu totul alta. Mi-am luat un job la mall, acolo găseşti cel mai uşor de lucru.Cum stă treaba? Destul de simplu. Te duci, îţi depui un cv, nu-ţi trebuie deloc experienţă pentru a obţine un job cât de cât decent. Eşti programat pentru interviu, iar după primeşti un apel telefonic prin care ţi se spune că ai fost ales pentru a ocupa postul pentru care ai aplicat. Eşti foarte încântat, îţi suni părinţii să le dai vestea şi aştepţi cu nerăbdare să începi munca. Totul bine şi frumos la început, asta dacă ai parte de un colectiv bun care să nu-ţi mănânce nervii încă din primele zile. Dar după o perioadă destul de scurtă de timp începi să-ţi dai seama că era mai bine pe banii părinţilor, nu neapărat că ţi se pare greu să munceşti şi eşti leneş, doar că e destul de greu să faci o trecere bruscă de la viaţă de licean, la cea de student responsabil care lucrează si se intretine.
În al treilea rând, cursurile de la facultate îmi păreau chiar interesante. Aici aveam întradevăr aşteptări foarte mari. Chiar mă gândeam că o să fie totul foarte interactiv, o să plec cu lecţiile aproape învăţate din clasă, dar încă o dată realitatea e alta. Pe lângă faptul că,fiind obişnuită cu ore de 50 de minute, trecând la curs de o oră şi 30 de minute mi s-a părut cam greu de suportat că să zic aşa. Nu va gândiţi că ne torturează profesorii sau ceva de genul, însă mi-e destul de greu să rămân concentrata la ce se predă în timpul unui curs. Ştiu că ar trebui să mă comport că un adult şi să nu fac nazuri, dar recunoaşteţi că şi voi ştiţi destul de bine despre ce vorbesc . Pur şi simplu îmi dispare atenţia şi sunt distrasă pentru că de puţine ori mi se întâmplă ca un curs la care particip să nu mă plictisească şi să-mi capteze atenţia de la început până la sfârşit.
Aş mai avea multe aspecte de punctat în acest articol, dar mă rezum aici. Asta e doar o mică din parte din aşteptările pe care mi le făcusem cu privire la viaţa la facultate. Un lucru esenţial pe care nu l-am menţionat mai sus este invatatatul. Cu toţii ne-am propus să învăţăm din timp, dar mereu ajungem să învăţăm în sesiune cât pentru restul semestrului în care am pierdut vremea făcând lucruri cu o importantă mai mare, spre exemplu uitatul la seriale. Sunt sigură de faptul că sunt persoane care au fost de acord cu mine în cel puţin o privinţa.
Urmăreşte-ne pe Facebook!
