Despre Napoleon Bonaparte s-au scris sute de volume, conținând victoriile mărețului împărat francez. Acesta a iubit Franța mai mult decât propria ființă și mai puțin decât pe femeia care l-a marcat pentru totdeauna. Napoleon este cunoscut pentru această unică iubire ce i-a purtat-o cu adevărat unei singure femei.
O întâlnește la finalul secolului al XVII-lea pe Josephine, care avea reputaţia de femeie cuceritoare!
Se îndrăgosteşte nebuneşte de ea , iar pe data de 9 martie 1795, Josephine de Beauharnais devine soţia lui Napoleon Bonaparte. Diferenţa de vârstă dintre ei era de şase ani , iar aceasta avea doi copii din prima căsătorie.
După o scurtă perioadă de la căsătorie , Napoleon este nevoit să plece pentru a conduce armata franceză în Italia. De pe front , acesta-i trimite nenumărate scrisori soției sale , pe care o iubea cum nu se poate exprima-n cuvinte. Aceasta , tânără, curtată, cade la un moment dat pradă altor bărbați , înșelându-și soțul plecat la război.
Cu timpul, Bonaparte observă răcirea de care dă dovada Josephine, mai cu seamă că numărul scrisorilor din partea ei scădea considerabil. Erau dăți când generalul îi trimitea scrisoare, după scrisoare , povestindu-i dorul ce-l măcina , iar din partea ei nu primea săptămâni la rând nici măcar un răspuns.
Ajuns la culmea disperării, Napoleon într-una dintre scrisori îi cere explicații pentru comportamentul său de neînțeles.
"Mă trezesc cu mintea umplută de gânduri pentru tine. Portretul tău şi după amiaza intoxicantă ce am petrecut-o ieri împreună mi-au lăsat simţurile ameţite. Dulce, incomparabila Josephine, ce efect ciudat ai asupra inimii mele! Eşti supărată? Te simt eu oare tristă? Eşti îngrijorată ? Sufletul meu suspină cu tristeţe, şi nu va putea exista odihnă pentru iubitul tău, dar încă mai există adunat acolo ceva pentru mine când urmându-mi dorinţele profunde ce mă copleşesc, beau de pe buzele tale, din inima ta, o dragoste ce mă arde ca focul. Ah! noaptea trecută am realizat cu adevărat cât de falsă este imaginea ce mi-o dezvăluie portretul tău. Vei pleca la prânz; te voi vedea în trei ore. Până atunci, mio dolce amor, o mie de săruturi; dar nu-mi da nici unul înapoi căci îmi încing sângele ca focul…
Nu te mai iubesc, din contră, te detest. Eşti o rea, chiar perversă şi stupidă, un fel de Cenuşăreasa. Nu mi-ai scris deloc, tu nu-ţi iubeşti soţul cu adevărat; cunoşti prea bine bucuria pe care scrisorile tale de dragoste i-o aduc şi totuşi nu te oboseşti să-i scrii măcar câteva rânduri aşternute într-un sfert de ceas. Ce faci atunci tu toată ziua Doamnă? Ce problemă e atât de vitală încât te împiedică să găseşti timp pentru ai scrie soţului tău credincios? Ce afecţiune sufocă şi înlătură iubirea, tandreţea şi dragostea constantă pe care mi le-ai promis mie? Cine poate fi acest nemaipomenit nou iubit care-ţi răpeşte tot timpul, care-ţi stăpâneşte toate zilele şi te împiedică să-ţi oferi toată devoţiunea şi atenţia soţului tău? Ai grijă Josephine; în cea mai liniştită noapte uşile se vor sparge şi acolo voi apărea eu. Într-adevăr, sunt îngrijorat, iubita mea, pentru că n-am nici o veste de la tine, scrie-mi imediat o scrisoare de dragoste de patru pagini umplute cu acele cuvinte delicioase care-mi umplu inima de emoţie şi fericire. Sper să te strâng în braţe curând, când am să te acopăr cu un million de sărutări, arzătoare ca soarele ecuatorial." (decembrie 1795, Paris).
Condamnat să o iubească până la moarte , pe cea care-i călcase strâmb , Napoleon se resemnează , începând , și el să umple golul pe care Josephine îl lăsase cu trupul altor femei.
Cu toate că o înlocuiește cu orice femeie , în patul său , în inima sa nimeni nu i-a luat locul.
Vorbind despre femeile din viața sa , Napoleon susține că a cunoscut suficiente , spunând că femeia frumoasă este precum o bijuterie , cu care de mândrești că o deții , pe care o arăți tuturor , dar care , la un moment dat va fi înlocuită de o altă bijuterie mult mai frumoasă și scumpă. Acesta afirmă: “Pe o femeie frumoasă o poți înlocui cu alta mai frumoasă!”
Pentru el o femeie bună este o comoară întregă , bunătatea neputând fi înlocuită . Ceea ce te face să simți bunătatea unei femei , nu poate fi comparat cu nimic pe lume.
„Pe femeia iubită nu o poţi înlocui niciodată!”
Credem că “micuţul general” a fost atras de femeia ce era frumoasă ca o bijuterie rară , dar a rămas profund îndrăgostit de sufletul acesteia pur și tânăr , pe care într-un final l-a putut ierta. Îi oferise iubirea de care avusese nevoie întrega viață , iar pentru asta , Napoleon a murit recunoscător Josephinei.
Urmăreşte-ne pe Facebook!
